duminică, 6 septembrie 2009

Cum am tras tzeapa RATB-ului





6 sept 2009, ora 9:00, Piata Crangasi

Buna dimineata, Bucuresti! Ma trezesc eu asa somnorel, imi fac un dus, ma imbrac si dau sa plec spre Ateneu. Asta dupa ce m-am chinuit sa incui usa la apartamentul lui var'meo, noroc cu un nene binevoitor, ca eu sunt boccie rau la inchis usi! Nici de portar nu sunt buna sa ma reprofilez...asta e, daca n-ai talent!
Asadar, ajung eu in statia Piata Crangasi si astept 178-ul, dupa cum imi spusese Il Maestro seara:
-Vezi? Traversezi strada si iei 178 in directia Sala Palatului, dar vezi sa fie in directia Sala Palatului!!!
Daa...zis si facut. Doar ca dimineata fiind, ce mai conteaza care e directia?Important e ca e 178.
Ma urc eu frumusel si admir peisajul plin de blocuri si blocusoare. Bzzzz, bzzzz, vibreaza telefonul.Raspund. Il Maestro.
-Hello! Ce faci?
-Hello! Ete bine, spre Ateneu, zic eu mandra foc.
-Da? Bravo! Unde esti?
-Pai..stai ca nu stiu! Am trecut de Lujerului, aaa , gata! La Teatru Masca!
-Baiii! In ce directie ai luat-o???! Exact invers!!! Da-te jos imediat!


Zambesc printre dinti si cobor. Statia...dracu s-o ia, una la capatul Bucurestiului, langa un cimitir. Bun! Acum...de unde iau belet, Goe mama puisor? Ciuciu bilet!
O iau frumos pe picioruse pana la Lujerului, cu gandul ca acolo tre sa fie o mogaldeata de aia cu bilete RATB. Si era! Dar inchisa! Ca e duminica, domne!
Il sun pe Costin. Bai, voi in Bucuresti nu aveti bilete duminica?Eu cu ce merg? Raspunsul: Mergi fara si gata!
Nah bine, n-ar fi prima data cand ma prinde controlorul duminica fara bilet, doar ca data trecuta eram cu Bidi, o olteanca adevarata, nu asa oricum! :))
Bun, deci, cum spuneam, ma urc eu fain frumos fara belet, foarte mandra de ilegalitatea comisa! Pana la statia Bv Ceahlau cand am vazut o mogaldeata de bilete deschisa , si spiritul civil ce imi tortura constiinta m-a facut sa ma dau jos si sa-mi iau bilet, mergand legal si linistit pana la Cons.

Si asa am furat eu azi 1,3 Ron de la Stat, sau mai bine zis RATB!
Nici o grija, oricat m-as chinui sa fur, nu fac concurenta Guvernului! ;)

Sentimente reciclate



Intr-o zi s-a intalnit Iubirea cu Prietenia.
Iubirea o intreaba pe Prietenie:
-Daca eu exist, tu ce rost mai ai?
Prietenia a suras si a raspuns:
-Exist pentru a aduce un zambet acolo unde tu ai lasat o lacrima...



Sursa: Internet

vineri, 4 septembrie 2009

Filosofia unui insomniac




Iubirea este o prietenie ce a luat foc... arde sau se stinge!

Un mar sau....




Ieri dimineata, m-am trezit pe la 6, evident, cu un chef nebun de vioara, faceam gamele ca harcigul, cu ochii inchisi, noroc ca e din reflex! Si asa a trecut timpul, s-a facut 9 fara 10, baga repede un dus, imbracarea si hai la repetitie!
Inainte sa ies pe usa, fur repede din bucatarie un mar, si o iau la pas. Pe strada, mare discutie mare cu mama, ca de obicei, mai mult caterinca decat serios.
- Mona mama, eu stiu ca un mar pe zi tine doctorul departe de casa, dar poate mai si dormi noaptea, ce zici?
- Auzi mama, stii prost, asta era acum 20 de ani,mai nou s-au facut studii, cercetari, una alta, nu un mar pe zi tine doctorul departe de casa, ci un orgasm pe saptamana!
- Asa o fi, da' pana una alta mere iti cumpar din piata, orgasm n-aveau! Asa ca, baga mare si taci!


Mama, stii ca te ador, nu?

joi, 3 septembrie 2009

Corazon cu cazier


Atunci cand sufletul cade sub incidenta legilor ratiunii, in cele din urma verdictul nu intarzie sa apara: stop joc!

Suflet pictat


"Nu-mi pasa ce spui, aud doar ce simti, te las sa ma-nseli, si-apoi sa ma minti, esti liber sa pleci, esti liber sa stai, sa iei tot ce vrei , sa dai tot ce ai..."



Tind sa cred ca de fapt prima care va pleca dintr-o lume pictata asa cum ai crezut tu ca ar trebui sunt eu... Oricat ar fi de pastelate aceste culori, nu e nuanta pe care mi-am dorit-o, si daca am inchis ochii, nu inseamna ca nu am vazut, iar daca am tacut si am zambit, nu inseamna ca nu as fi avut nimic de spus,ci doar ca sufletul imi plagea , iar vocea mea tremurand s-a lovit de orgoliu si a acceptat zambind compromis dupa compromis... Asa ca... pastreaza tu aceasta lume pictata pentru ca doar tu ti-ai dorit-o, cu zi ce trece, durerea si dezamagirea nasc dorinta de a ma contopi in indiferenta...

miercuri, 2 septembrie 2009

Oameni si Ne-oameni


Vorbeam azi despre Craiova si aveam asa un gust amar in suflet, greu de inteles si explicat pentru ca doare din ce in ce mai mult cu fiecare gand, cu fiecare cuvant.
Am fost intrebata:
-De ce in urma cu 3 luni nu gandeai la fel?

In urma cu 3 luni inca mai aveam sperante si vise, inca nu ma lovisem de usi inchise acolo unde de obicei primeam zambete, acum 3 luni munceam ca nebuna zi lumina ca sa punem in scena "Iubire de contrabanda"....un spectacol ce a murit prematur in spasmele rasismului si ale dezinteresului. Acum 3 luni ne ascundeam cu totii intr-un Bal Mascat in care aparentele mascau grotescul, foamea de bani, minciuna si ipocrizia...
Azi am primit un telefon care mi-a confirmat adevarul sintagmei... " gelozia colegilor de breasla este termometrul succesului"...
Scumpilor, inca n-am plecat, sunt aici, sfidand acest aer poluat de ipocrizie si snobism, iar atunci cand voi pleca, ghinionul vostru va fi acela ca reputatia si caracaterul au un parfum puternic ce persista in timp!

M-am saturat de usi inchise, de nepotisme, ilegalitati, manipulare si nonvalori, am inteles mai bine decat as fi vrut ca in viata asta nu merita sa crezi in nimeni si nimic, am inteles ca tot ceea ce am este un petec de Cer si oamenii scumpi ce ma iubesc neconditionat! Refuz sa mai cred in oameni, lege, drepturi si promisiuni!