Spuneam intr-un articol anterior ca recomand cartea Aurorei Liiceanu si a lui Alice Nastase, "Dincolo de bine, dincoace de rau..."
Cateva fragmenete delicioase:
Cei mai multi barbati sunt de vanzare. Daca n-ai bani, ii poti achizitiona si pastra pe termen lung cu ocheade zaharisite de admiratie si vorbe insiropate in emotie contemplative, cu orgasme strigate desantat intru slava potentei lor u-hu-lu-i- toa-ah-aaaaa-reeee!
Cine n-are barbati, sa-si cumpere. Cei mai multi sunt de vanzare.
“In fiecare noapte te-am scos din sufletul meu, si in fieare dimineata te gasesc tot acolo.”
Toata lumea se culca cu toata luma. O fi bine, o fi rau? Parca asta nu m-ar deranja atat de rau daca , apoi, eroii permutarilor infinite n-ar incepe sa se spovedeasca in stanga si-n dreapta.
De pe urma talmes-balmesului indiscret al lumii in care traim, de pe urma faptului ca vietuim intr-o lume ingusta, cu iz balcanic, as pofti sa se nasca si consecinte fericite.
As vrea ca barbatul pentru care am fost ani la rand zeita, atunci cand bea coniac la aceeasi masa cu barbatul pentru care acum suspin si ard si zac si mor, sa nu-i ofere numai istorioare picante. Ci, intr-o clipa de profunda sinceritate, (…) sa-i spuna , onest, nu “pe femeia asta am avut-o si eu" , ci “am iubit-o enorm si n-a stiut sa o pastrez. Cand a plecat, lumea mea s-a naruit. Daca o iubesti, ai grija sa n-o pierzi. “
Stiu, asta nu se va intampla niciodata.
sâmbătă, 10 octombrie 2009
joi, 8 octombrie 2009
Recomand...
Recomand din tot sufletul : "DINCOLO DE BINE, DINCOACE DE RAU"!
In curand...mai multe detalii!
In curand...mai multe detalii!
P.S. ...

Incerc sa scriu, insa cuvintele intarzie sa apara. Am atatea franturi de idei in minte, atatea franturi de trairi ascunse intr-un colt de suflet… Poate ca e prematur sa scriu, poate ca cu timpul acest haos o sa-si gaseasca un punct de echilibru si abia atunci totul o sa se materializeze in randuri, pagini…
Pana atunci nu-mi ramane decat sa traiesc cu indoiala aceasta: Am gresit eu imprastindu-mi sufletul in o mie de zari pentru a oferi un curcubeu?
S-a rupt ceva adanc in sufletul meu, e prea tarziu ca sa mai pot fi naiva si vulnerabila, simt ca in urma mea am lasat un suflet a carui poarta s-a inchis …
Ramai cu bine sufletul meu, in lumea asta nu am nevoie de tine… imi ajung ipocrizia si indiferenta!
P.S. “ Sting lumina, trag oblonul si incui….. ai fost ultimul client. Magazinul meu de vise nu mai vinde nimanui!”
marți, 6 octombrie 2009
Impresii

A trecut o saptamana de cand nu mai dorm in patul meu, de cand nu mai lenevesc in leaganul din curte , de cand seara nimeni nu-mi mai aduce cana cu lapte si un strop de miere, si nimeni nu ma mai pupa tandru spunandu-mi : noapte buna...
A trecut o saptamana de cand acasa inseamna la camin, acasa inseamna la 209km de Craiova.
Buna dimineata, Bucuresti!
Ma trezesc la fel de somnoroasa ca de fiecare data, incerc sa deschid ochii, insa lumina ce patrunde prin fereastra camerei ma gadila usor in retina, asa ca-mi ascund repede fata in steluta mea de plus. Dupa lungi lupte de convingere, reusesc sa ma trezesc, imi prind parul ciufulit , arunc pijamaluta si incerc sa ma trezesc cu un dus fierbinte, cu multa spuma ...
Mhm, mai conteaza tinuta? Neah! Ma imbrac repejor, iau cutia de lapte din frigider si tocul de vioara si cobor in subsolul caminului...la studiu!
Incet incet se trezesc si degetele mele, un schimb, doua, un acord, s-au trezit si simturile! Auciii, e fals!
Se apropie ora 12, urc in camera, ma schimb si plec la Cons. Dupa cursuri urmeaza un pranz sanatos la Mac, mai mult butonand laptopul decat mancand, apoi iar studiu pana seara.
Ne vedem la Ateneu? O zi frumoasa!
Impresii din capitala?
Departe e uneori mai aproape decat aproape...
Am invatat ca spunand ca "mi-e greu, mi-e dor" nu schimb nimic, si nu se transpune nimeni in starea mea, asa ca mi-am tatuat un zambet mareeee si daca ma intrebi ce fac...raspunsul e unul singur! Minunat!
Am invatat ca realitatea uneori variaza in functie de reteaua de telefonie mobila, kilometri, am invatat ca prietenii sunt prieteni atunci cand ai si tu nevoie de ei, nu doar invers. Am invatat ca reciprocitatea este prima conditie intr-o relatie interumana. Am invatat ca aparenetele pot insela enorm, iar vorbele nu vor inlocui niciodata faptele. Am invatat ca imaginea formeaza prima impresie, si nu competenenta, si nu in ultimul rand....am invatat sa supravietuiesc fara sa sun la miezul noptii asteptand o vorba buna, am invatat sa supravietuiesc fara sa mai fiu imbratisata, am invatat sa supravietuiesc traind intr-o realitatea asa cum e ea!
P.S. cea mai periculoasa arma ramane cuvantul...pentru ca nu se fac operatii pe suflet deshis pentru a-l inlatura...
sâmbătă, 3 octombrie 2009
Barbati , nu gluma!

Asa cum stim toate, e rau cu rau, dar mai rau fara rau! Insa uneori RAUL acesta e de-a dreptul incredibil de...balcanic, de...autohton!
Barbatul meleagurilor noastre mioritice nu e greu de recunoscut.... indiferent daca e mascat de un stil nonconformist, casual , birocratic sau manelar... Cum de iti dai seama de nationalitatea partenerului domshoarei? FOARTE SIMPLU!
Exemplul nr 1: Amandoi au cate un geamantan. In speranta ca nu va fi atat de pufi-pufi incat sa o lase sa-l care pe cel mai greu, cazul tipic romanesc este ca el sa mearga inainte ei, ca las ca vine si ea mai greu asa, ca deh, femeie!
Penibil momentul de ieri, cand in fata Garii de Nord, un el si o ea, amandoi imbracati ca scosi din cutie, cu cate un geamantan micut, nu prea greu. Trecere de pietoni, trece el, trece si ea. Normal , el merge repede, ea fiind pe tocuri, nu are aceeasi viteza. El insa nici macar nu isi da seama ca a luat un metru avans si continua sa vorbeasca de nebun. La un moment dat se intoarce nervos : Tu nu auzi ce spun?! La care ea il priveste cu idignare si ii spune: Nu citesc ganduri!
Exemplul nr 2: Terasa, o seara de toamna. Destul de racoare afara. Ea intr-o camasuta, destul de zgribulita din cauza temperaturii in scadere continua. Alaturi de ea, un grup de spanioli si romani. Ii ofera un prieten roman o jacheta, insa dupa un timp i-o cere, pentru ca baiatului ii era frig. Frumos, cum sa nu! Poftim! Normal ca in secunda doi spaniolii se sesizeaza si ii ofera o jacheta domshoarei...
Mai are rost sa comentez? De cate ori inghetam la o masa si BARBATII care ne insotesc stau linistiti la caldurica? Fara numar, fara numar! :))
Exemplul nr 3: Vorbitul la telefon! Eh, asta ma termina pe mine! Cred ca undeva in programa scolara ar trebui introdus un modul de comunicare interumana. Dragule, in certificatul de nastere la sectiunea SEX este trecut Feminin, asa ca nu sunt "Domne", "Bah", "Mah" etc! Apoi... atunci cand nu poti sa vorbesti nu e oare mai simplu sa-mi spui : " Te sun eu in .... minute, acum nu pot sa vorbesc, te rog scuza-ma!"
Cat de frumos si elegant, nu? Dar nuuuu! E mai simplu sa i-o tai scurt si barbateste asa!
Offf... oare cer eu prea mult de la viata? Chiar nu mai exista barbati frumosi, inteligenti, sensibili, tandrii, cu simtul umorului, fideli, pasionali, si miliardari? Ah, cred ca am uitat ceva...si nu homosexuali! :))
P.S. Scumpilor, daca va regasiti in vreunul dintre exemple, inainte de a ma injura, ganditi-va daca intr-adevar mai corespunde termenul de BARBAT cu certificatul vostru de nastere. Nu va cerem sa va riscati viata pentru noi in razboaie, lupte, nu va cerem sa ne intretineti financiar, ci doar sa ne respectati, sa ne faceti sa simtim ca suntem femei...!
Leapsa Muzicala
Naicu m-a pus la gandit....Pai... Pai... Cam greu sa aleg o piesa favorita... ca "este" cam multe...
Intre Repin cantand Shostakovici 1 p II si Joshua Bell cantand Una furtiva lagrima? Intre Vengerov cu Tzigane de Ravel? Intre Tosca si Butterfly? Intre Liliacul si Voievodul Tiganilor? Intre Ceaikovsky Simfonia a V-a si Schubert Neterminata? Intre Dansul Sacral din Ritualul Primaverii sau Dansul Infernal din Pasarea de foc?
E greu de ales una dintre miile de pagini muzicale de exceptie...dar daca e sa-mi vina una acum in suflet, acea piesa care m-ar seda si m-ar purta departe de toate acestea.... cred ca aceea ar fi ...
Intre Repin cantand Shostakovici 1 p II si Joshua Bell cantand Una furtiva lagrima? Intre Vengerov cu Tzigane de Ravel? Intre Tosca si Butterfly? Intre Liliacul si Voievodul Tiganilor? Intre Ceaikovsky Simfonia a V-a si Schubert Neterminata? Intre Dansul Sacral din Ritualul Primaverii sau Dansul Infernal din Pasarea de foc?
E greu de ales una dintre miile de pagini muzicale de exceptie...dar daca e sa-mi vina una acum in suflet, acea piesa care m-ar seda si m-ar purta departe de toate acestea.... cred ca aceea ar fi ...
Home sweet home...

Ieri,dupa cursuri, mi s-a facut un dor nebun de casa. Mi-am aruncat repede intr-un ghiozdan cateva haine , mi-am luat vioara si directia Gara de Nord. Niciodata nu te simti mai singur ca in week-end-uri, asa ca am fugit repede repejor acasa. Home sweet home... Ce bine e sa te simti iubit , rasfatat, sa vezi oameni care te revad cu drag!
Labels:
D'ale sufletului,
Ganduri
Abonați-vă la:
Postări (Atom)