Nasterea lui Iisus, Craciunul (25 decembrie) este cea mai mare sarbatoare a crestinilor.
Potrivit papei Iuliu I, Craciunul s-a sarbatorit pentru prima data in Roma in jurul anului 337, si de aici s-a raspandit obiceiul in Siria, la Constantinopol. In doar cateva zeci de ani, obiceiul s-a extins asupra intregii lumi crestinesti.
In ajunul Craciunului, crestinii respectau cateva traditii. In aceasta zi era interzisa munca in paduri sau pe pasuni; se lucra doar in jurul casei. Era interzisa cererea sau darea de imprumuturi.
Nu era bine nici ca femeile sa coasa, sa teasa sau sa spele vase, pentru ca altfel le pastea o nenorocire. In ajunul Craciunului rufele spalate si puse la uscat aduceau boala asupra familiei.
Daca animalele se culcau pe partea stanga, insemna ca iarna va fi lunga si geroasa. Fetele tinere se uitau in fantana pentru a-si vedea viitorul sot, la baterea clopotelor seara.
Tinerii nu aveau voie sa manance mancaruri grase, pentru ca nu cumva viitoarele sotii sa le fie urate.
Daca de post cocosul canta in amiaza mare se spunea ca cineva va muri din casa.
Daca cineva murea de Craciun, era considerat norocos, pentru ca i se iertau pacatele.
Masa festiva de Craciun era completa doar daca continea traditionala carne de porc prajita, curcanul copt la cuptor, maiosul si cozonacul cu nuci.
Pomul de Craciun era impodobit cu fructe, prajituri, dulciuri si lumanari.
