sâmbătă, 28 noiembrie 2009

Prima repetitie Camerata Regala

Cei selectati in urma preselectiei Cameratei Regale sunt asteptati Luni, 30 noiembrie 2009, ora 9, in sala "George Enescu" a U.N.M.B.


Dirijor: Constantin Adrian Grigore
Concert-maestru: Radu Chisu

Program:
G.Enescu : Preludiu la unison
C.Silvestri : Trei piese pentru orchestra de coarde
P.Constantinescu: Concertul pentru orchestra de coarde

Distributie Camerata Regala

In urma preselectiei pentru "Camerata Regala", urmatorii instrumentisti au fost declarati admisi , orchestra avand urmatoarea distributie:



Vioara I


Chisu Radu
Binica Andreea
Jipa Diana
Malaimare Alexandru
Preotu George
Balasoiu Monica


Vioara II

Jijian Ioana
Stoica Alexandra
Dima Adrian
Stoica Nikole
Vlad Campean



Viola

Silisteanu Gabriel
Mitulescu Liliana
Cristea Bogdan
Calin Vasile


Cello

Popescu Diana


Contrabas

Mihailescu Andrei
Nitica Andrei

miercuri, 25 noiembrie 2009

Dudu!!!


Sol Major pentru Dudu!!!! La multi ani!!!! :*

luni, 23 noiembrie 2009

Suflet bland cu doruri multe...

Ne mai apuca si pe noi dorul de origini, nu? O melodie care mie imi merge la suflet...




"Suflet bun, dar chinuit, cate vorbe ai auzit, cate adanc te-au ranit? Ca un cutit te-au patruns, dar tu tot nu le-ai raspuns, trist si singur poate ai plans...
Sufletul meu iubitor, cu greseala iertator, pentru multi te-ai prins dator, iara tu cand mi-ai cerut si sa-ti dau nu am putut, ai rabdat si ai tacut....

duminică, 22 noiembrie 2009

Iti mai aduci aminte....?


Kripton - Iti Mai Aduci Aminte
Asculta mai multe audio Muzica

Candva mi-ai reprosat ca nu scriu despre lucrurile frumoase... Poate ar trebui sa mai privesti odata...si sa vezi cum printre randuri se ascund amintiri...

Nu,nu am uitat momentele frumoase, chiar daca par undeva foarte departe... nu am uitat nici cand la doua noaptea stiam ca exista cineva, undeva care va spune un "alo?" somnoros, dar cald... inca mai stiu gustul buzelor arse de soare, inca n-am uitat cat de fericita eram...
Chiar daca uneori inca imi mai e dor de tine, dor de noi... deschid ochii si vad o alta lume, alte personaje... noi nu mai exista, sau poate doar sufletul meu a visat ca a existat...
Inca sunt aici, pentru ca nu pot da Ctr+Alt+Del... undeva, in sufletul meu a ramas amintirea unor sentimente, naive si copilaresti poate, insa sincere si profunde.
Si probabil voi fi acolo chiar daca nici unul dintre noi va mai intra pe contrasens, chiar daca va exista mereu o linie continua, insa prietenii sunt cei care atunci cand vad avariile, incalca reguli si sunt acolo indiferent de consecinte...


P.S. De multe ori, mergem prin noapte, e frig si ceata... ne gandim ca drumul e lung, uitand ca a fost mereu cineva in dreapta alaturi de noi...

Azi e azi... maine insa...


El Negro - Ploaia care va cadea
Asculta mai multe audio Muzica


Soarele rasare pentru fiecare...
Pentru fiecare jumatate e o alta jumatate...
Toata lumea are parte, se imparte, se desparte,
Viata e ca o doamna cu moravuri lasate deoparte...

Ploaia care va cadea....pacatele toate mi le va spala...



...cand simti ca timpul s-a oprit in loc iar viata ta merge cu frana de mana trasa, gandeste-te oare cum va arata acest teatru de amatori al vietii peste ceva timp?... ai sa vezi ca viitorul este cel mai imprevizibil regizor...

miercuri, 18 noiembrie 2009

Dimineata dupa....bal !






Sunt datoare cu articolul asta, nu-i asa , Ramo?
Da, intr-adevar , a fost minunat la Bal, nu mai conteaza nici febra musculara,nici obseala, cearcanele, importante sunt amintirile... si vb astora din capitala, "e destule " ! :))

Da, nu zici rau, Ramo, cu "haita de printi" ... e ceva de genu, cu unu vii, cu altu pleci! :)) Sau, mai bine zis, " prietena tuturor si iubita nimanui! :))
Am fost intrebata daca sunt Zana Balului, nu , n-am fost! Eu ...am fost eu! Pur si simplu am avut chef de rochie de seara si masca , am avut un chef nebun sa dansez cu toata lumea, sa ma urc pe scaune si dupa aia pe scena, sa cant si sa tzopai... asa m-a facut mama, si ata ete!

A batut si ora 12 noaptea, insa eu nu am fugit, am ramas pe pozitii, la datorie... La plecare, nu era nici un dovleac, ci o masina... dar cum printisorii erau cam "obositi" si se inverzea fiola, am facut pe Eroul _ Pericol Public si i-am dus eu pana la camin... Eu ma intreb ce era in mintea celui care mi-a dat masina! :))


Iar in final, am ramas aceeasi printesa adorabila si modesta, nu mi-am uitat pantoful, ci masca...! Dar... CE-I AL MEU E PUS DEOPARTE!


O sa revin cu poze, detalii, caci...asta n-a fost toooot! :))