Pentru o clipa am crezut, am zambit, am iubit.
Clipa aceea a murit...iar in urma ei a ramas amintirea...
Tu nu ai stii sa o pretuiesti,iar eu o urasc...
Cui ramane amintirea noastra? Orfana clipei de iubire ramane a nimanui...
Am iubit prea mult acea clipa ca sa pot lasa amintirea ei in mainile unor straini...
Asa ca ingenunchez si las o lacrima sa cada peste cenusa amintirii nostre...
O lacrima... Ultima...
Iau cenusa in maini si suflu usor peste ea.... Vantul a imprastiat-o in o mie de zari, nimeni nu va mai stii ce a fost, insa...pe pielea mea a ramas praful fin al cenusii... Astept tacuta o iubirea ce va sterge urmele trecutului...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu