joi, 18 septembrie 2008

In memoriam...


Stefan Iordache - Nu am stiut cat te iubesc...

imi spui ca plingi si ma privesti in ochi
si-astepti sa spun ceva,
dar nu am glas si simt ca dintr-o-dat
e noapte-n mintea mea.

s-a spart ceva, s-a rupt ceva
acum, adinc la mine-n suflet.
as vrea sa strig,
sa spun ca recunosc
cit de naiv am fost
si nu stiam
si nu stiam
ca te iubesc atit de mult
ma-ntreb ce-a fost in minte mea
cum de-am gresit
ce-aveam in gind.

si nu stiam
si nu stiam
ca te doresc atit de mult
abia acum cind tu imi spui ca vrei sa pleci
desi tirziu am inteles
ca tu esti tot ce am
ca te iubesc.

abia acum cind vre-nchizi o usa grea in urma ta
am inteles ca pierd tot ce aveam
mai mbun in viata mea
cum de-am crezut ca te posed ca pe-un lucru oarecare
as vrea sa strig, sa spun ca recunosc
cit de naiv am fost
si nu stiam
si nu stiam ca te iubesc atit de mult
ma-ntreb ce-a fost in minte mea
cum de-am gresit, ce-aveam in gind?

si nu stiam
sin u stiam ca te doresc atit de mult
abia acum cind tu imi spui ca vrei sa pleci
desi tirziu am inteles
ca tu esti tot ce am,
ca te ïubesc!

In memoriam...


Stefan Iordache - Magazinul meu de vise


Am trait atata vreme doar din vise
Le-adunam in inima si le vindeam
Le vindeam mereu pe o nimica toata
Dar in sinea mea ce mult ma bucuram
Cand in schimbul unui vis primeam un zambet
Din acel suras mai plamadeam un vis
Insa lumea s-a schimbat si pe-alte drumuri s-a grabit
Sau poate numai eu am obosit un pic

Refren
Inchid usa, sting lumina, trag oblonul si incui
Magazinul meu de vise nu mai vinde nimanui
Plec cu gandul nu stiu inca
In Apus sau in Orient
Tu iubita afla astazi c-ai fost ultimul client
Inchid usa, sting lumina, trag oblonul si incui
Magazinul meu de vise nu mai vinde nimanui
Plec cu gandul nu stiu inca
In Apus sau in Orient
Ai fost ultimul client

Eu gaseam adeseori intr-o privire
Care se insenina cand povestea
Bucuria de a merge mai departe
Si-alte vise altor inimi le vindeam
Le dadeam pe cate-o strangere de mana
Si visam sa fac un om fericit
Insa lumea s-a schimbat
Si azi se vand numai pe bani si vise si iubiri si suflete si ani

Rferen
Inchid usa, sting lumina, trag oblonul
Si incui magazinul meu de vise nu mai vinde nimanui
Plec cu gandul nu stiu inca
In Apus sau in Orient
Tu iubita afla astazi c-ai fost ultimul client
Inchid usa, sting lumina, trag oblonul si incui
Magazinul meu de vise nu mai vinde nimanui
Plec cu gandul nu stiu inca
In Apus sau in Orient
Ai fost ultimul client

Magazinul meu de vise nu mai vinde nimanuï

In memoriam...





Stefan Iordache - Ah, femeia



te inalta-cu-un zimbet sau un simplu gest
si te lasa cind nici nu te-astepti
iti promite o lume si un cerc infinit
si te-nchide in 4 pereti.

ah, femeia, femeia,
ce-adinc mister nu poti nicicind sa-l dezlegi
totusi de bunavoie ca un nebun
in lanturile-i singur te legi
o doresti, o visezi si o cauti
si apoi intr-o zi, dimineta te trezesti robul ei
pentru-o viata, dar nu poti trai fara ea.

te coboara in abis, insa te crezi in rai
te imbie cu genele ei lungi
ii spui "no", dar atunci cind te cheama
la ea te grabest, i te grabesti sa ajungi.

ah, femeia, femeia,
ce-adinc mister nu poti nicicind sa-l dezlegi
totusi de bunavoie ca un nebun
in lanturile-i singur te legi
o doresti, o visezi si o cauti
si apoi intr-o zi, dimineta te trezesti robul ei
pentru-o viata, dar nu poti trai fara ea.

ah, femeia, femeia,
ce-adinc mister
si apoi intr-o zi, dimineta

ah, femeia, femeia,
ce-adinc mister nu poti nicicind sa-l dezlegi
totusi de bunavoie ca un nebun
in lanturile-i singur te legi
o doresti, o visezi si o cauti
si apoi intr-o zi, dimineta te trezesti robul ei
pentru-o viata, dar nu poti traï fara ea.

In memoriam...


Stefan Iordache - Trecatorul


la scoala vietii rupt in coate de atitea banci in care-am stat,
am invatat ca doar o data norocul clipei ne e dat,
dar ametit de cautare sau de atita vin amar
n-am obsrvat cind am trecut
de clipa care s-a pierdut
de-atunci ocaut in zadar.

sunt trecatorul, sunt doar calatorul
ce a trecut prin lumea ta, pe drumul tau, prin viata ta.
eu sunt hoinarul ce-si umple paharul
cu amintiri si neimpliniri, cu despartiri si cu iubiri.

si cu iubiri

eu am cintat cu lautarii si bani si suflet eu le-am dat
sa-mi puna viata pe-o vioara si linga ei am lacrimat.
stiam ca eu la scoala vietii n-am stat in banca prea atent
si am ramas un trecator ce stringe-n suflet dor cu dor
la scoala vietii repetent.

sunt trecatorul, sunt doar calatorul
eu sunt hoinarul ce-si umple paharul

sunt trecatorul, sunt doar calatorul
ce a trecut prin lumea ta, pe drumul tau, prin viata ta.
eu sunt hoinarul ce-si umple paharul
cu amintiri si neimpliniri, cu despartiri si cu iubiri.

si cu iubiri

n-am stat in banca prea atent
sï am ramas un trecator.

In memoriam...


Sanda Ladosi & Stefan Iordache - Si intre noi mai e un pas


Ma atragi,
Ma respingi,
Te alinti si ma iubesti
Si femeie si copil,
Asa cum esti.

Eu iubesc,
Ochii tai,
Noaptea din privirea ta,
Felul tau de-a-mi sopti ceva.

Refren:
Dar intre noi mai e un pasa
Si daca el a mai ramas,
E vina mea
Sau dreptul tau la fericire
Insa vezi, nu merit eu...

Te-am viast,
Ma atingi,
Si te simt,
Daruindu-mi tot ce ai
Insa vezi, nu merit eu
Ce vrei sa-mi dai.

In sfarsuit,
Ai venit
Esti aici, vei fi al meu,
Te-am visat,
Te-am asteptat mereu.

Refren...

miercuri, 17 septembrie 2008

Butterfly....


Gîndeste-te la larvă. Îşi petrece cea mai mare parte a vieţii pe pămînt, invidioasă pe păsări şi supărată pe destinul şi înfăţişarea ei. “Eu sînt creatura care place cel mai puţin din toate”, gîndeşte. Într-o zi, Mama Natură îi cere larvei să pregătească o gogoaşă. Larva e mirată – nu a mai făcut niciodată pînă acum o gogoaşă. Înţelege că îşi construieşte propriul mormînt şi se pregăteşte să moară. Chiar dacă a fost nefericită cu viaţa pe care a trăit-o pînă în acel moment, se plînge către Dumnezeu: “Cînd de abia mă obişnuisem cu viaţa mea, Doamne, îmi iei şi puţinul care-l am.” În disperare se închide în gogoaşă şi aşteaptă sfîrşitul.

După cîteva zile se trezeşte transformată într-un fluture superb. Acum este în stare să zboare către cer, şi este foarte admirată.



Paulo Coelho

marți, 16 septembrie 2008

Lacrimile nu-s morfina...


Toate trec, nu....? Chiar daca simt ca ziua de azi nu va trece niciodata, chiar daca noaptea e prea grea...
Toate trec, nu...? Si durerea va muri...nu?
Toate trec, nu...? Si amintirile se vor prafui...nu?
Spune-mi ca toate trec...pt ca...
Lacrimile nu-s morfina...

luni, 15 septembrie 2008

Pasi spre final..



Noi suntem ca un cântec, nu credeţi? Un cântec nu se poate cânta niciodată de la sfârşit spre început. Trebuie să-l cânţi totdeauna îndreptându-te spre sfârşit.

Octavian Paler

joi, 4 septembrie 2008

Trista umbra...



Ion Minulescu
Celei din urmă

Ochii negri,
Părul negru,
Şi-mbrăcată-n negru toată,
A trecut ca-nfiorarea unei umbre pe-nserate...
Cine-a fost fantoma-n doliu cu ochi mari de dezgropată?
Cine a fost fantoma-n doliu la al cărei tragic piept
Palpitau trei asfodele ca trei guri însângerate?...
N-o fi fost necunoscuta ce m-aşteaptă
Şi-o aştept?...

A trecut...
Era-mbrăcată ca miresele lui Crist
Când coboară-ngândurate albul treptelor tocite.
Ochii ei sorbeau apusul cu nesaţul unui trist
Demon, smuls din întuneric
Şi-aruncat în plină ziuă -
Ochii ei, reflexul unor aiurări netălmăcite,
Se dublau ca-ntr-o supremă sărutare de adio.

A trecut...
Şi-n urma celei ce purta cu ea secretul
Frazelor turbărătoare de seninuri fără pată,
Am rămas să-i sorb parfumul
Şi să descifrez regretul
Asfodelelor fanate ce-i căzuseră din piept...
Cine-a fost fantoma-n doliu cu ochi mari de dezgropată?
N-o fi fost necunoscuta ce m-aşteaptă
Şi-o aştept?...

miercuri, 3 septembrie 2008

Contraste...


Sunt bucurii care-ntristeaza,
Sunt întristari ce fericesc,
Sunt zile fara de lumina
Si nopti adânci ce stralucesc.

Sunt adevaruri ce doboara

Si sunt minciuni care ridica,
Sunt împarati, atotputernici
Ce însa tremura de frica.

Sunt vieti ce-au stralucit în viata,
Dar când s-au stins parca n-au fost,
Palate care nu pot tine
Cât o cocioaba adapost.

Sunt oameni albi pe dinafara,
Dar negri în adâncul lor

Si negri în afara, negri,

Da-n ei de-un alb stralucitor.


Sunt dulciuri ce-amarasc ca fierea,

Dar si amaruri ce-ndulcesc

Sunt nedreptati care îndreapta,

Dreptati care nedreptatesc.


Sunt multe contradictii, multe:

Sunt uri adânci ce nasc iubiri,
Sunt suferinti ce-aduc lumina
Si fericiri nefericiri!...



Din volumul Elegii si elegii, 1974-Virgil Carianopol