Dupa cum stiti, eu in general nu injur...rau! Dar cand injur, o fac cu drag, din tot sufletul... Dar pentru ca sunt o domnishoara, ce puii mei, nu-mi mai permit sa mai spun asa cu foc STF! ...
Asadar, anunt de maxima importanta pentru cei care au fost binecuvantati cu aceasta injuratura, de azi inainte nu voi mai spune STF...ci STeFane!!! Nu este numele noului iubit, ci doar....o urare de asternuturi la drum de seara!
Sau poate preferati....Ishtvan? ;;) Ioi! :P
luni, 31 august 2009
Smile...
Daca exista balsam pentru suflet...atunci cred ca melodia asta si solo-ul de vioara vindeca rani, anesteziaza dureri , vitaminizeaza sufletul si ii da puterea sa o ia de la capat!
duminică, 30 august 2009
Ceea ce nu-ti pot spune...

Iau telefonul, apelez numarul tau si inchid... As avea atatea sa-ti spun, si totusi... ezit. De ce? Pentru ca nu ai intelege ce inseamna sa tii la cineva, sa fii acolo alaturi de el doar cand are nevoie si in rest sa te trateze in functie de conjunctiile astrale...ale muschiului de la degetul mic!
M-am saturat, pe cuvant, te ador, dar am si eu un suflet! Daca nu vezi realitatea, asta e, e trist si doare, insa am obosit sa astept o noua zi, mai buna... Ramai cu egoismul tau, linge singur in continuare ranile care le ai pe suflet, eu nu mai pot sa le pansez, it's over! Te ador asa cretin si orb cum esti, dar egoismul tau e vecin cu cruzimea! Nu mai spune nimic, doare al dracului de tare...si in fond, mai avem ceva sa ne spunem in afara de servo-directie, partituri si meciuri?
Tu...nimic....Eu...atatea....
Daca ai sa vezi vreodata realitatea, am acelasi numar de telefon... Nu ma suna insa la miezul noptii ca altadata, s-ar putea sa nu mai fiu singura...
Labels:
D'ale sufletului,
Relatii
Zambet de femeie si suflet de copil...
Fiind mereu grabita, mereu contracronometru, oglinda ramane doar un ciob de sticla in care verific cat de rebel imi sta parul sau daca cearcanele ma dau de gol. Si asa, trec zile, trec luni...privindu-ma fara sa ma vad. Azi ma grabeam sa arunc repede halatul de baie, sa ma dau repede-repejor cu o crema si sa trag niste haine pe mine caci evident, eram...grabita! Arunc fugitiv o privire in oglinda, hai ca parul mai mult ondulat decat aranjat sta bine...si pentru o secunda privirea imi ramane undeva suspendata intre realitate si reflexie... Nu, nu se sparsese oglinda... Doar ca... nu mai sunt un copil, dar nici femeie n-as putea sa spun ca sunt... Fara sa-mi dau seama, timpul a trecut, nu mai am 16 ani, nu mai astept cu inima cat un purice sa sune telefonul, nu mai tresar la primul mesaj... Am 20 de ani, ma privesc si zambesc... Dincolo de privirea asta, se ascunde acelasi suflet naiv ce credea in vise si sperante...nici timpul, nici realitatea nu l-au schimbat prea mult...cand e singur si nu-l vede nimeni, inca mai viseaza cu ochii deschisi... Sunt insa momente cand simt trecerea timpului, cand simt ca nu mai am entuziasmul si naivitatea de a ma lua in piept cu Dumnezeu pentru restul lumii, cand pur si simplu tac atunci cand realizez ca orice as spune, nu am puterea de a schimba lumea...
Labels:
D'ale sufletului,
Ganduri,
Societate
vineri, 28 august 2009
D'ale adultilor: Moda si altarul

Am tot vazut in ultimul timp nunti si iarasi nunti, fie ca eram invitata sau pur si simplu eram la biserica. N-as putea spune ca mi-au indoit in asa hal retina rochiile si costumele personajelor principale incat sa ajung sa scriu pe blog, insa de multe ori am strambat din nasuc: Bleah , ce uratenie!
Azi insa, volens nolens, am tras puternic aer in piept si am intrat in cam toate magazinele de miresuci si miresei de pe Lipscani. Ce cautam? Treaba mea! :))
Ideea e ca : Doamne, tare-s multe si urate hainele alea! Nu sunt eu expert in moda, design vestimentar sau mai stiu eu ce trend-uri, dar de obicei intuitia feminina si ochiu de "artista lu'peste" nu ma prea duc cu zaharelu'.
Asa ca, las la o parte ce se poarta si ce nu, de la sublim la ridicol e un singur pas, asa ca stau si ma intreb : de ce tre sa fie miresele ca bradul de Craciun? Sunt unele saracele imbracate de-ti sta mintea in loc, si perdeau mea din bucatarie e mai de bun gust decat draperiile de pe ele! Iar barbatii...Doamne, mare ti-e gradina! Taticu, chiar vrei sa pici de papagal?! :))
Hai sa nu ma mai las asa mult in triluri, vorba lunga, saracia omului! Daca tot am facut pe lupul moralist, hai sa aduc si dovada a ceea ce consider eu de frumos!

Asta este una dintre rochiile care mi-au placut foarte mult, o combinatie de simplu si elegant, insa cu broderiile acelea minunate, cu un parfum deosebit de feminitate.

Daca te-au atras Legendele Olimpului si te visezi zeita nascuta din spuma marii, atunci cred ca o sa seduci Universul intr-o rochie simpla si eleganta. Stii tu...ca o zeita! ;)

Eh uite si un bombon de barbat, imbracat cu mult bun gust, inspirand rafinament, masculinitate, distinctie si atractie... Hm! Frumos, nu e asa?

Esti o zuza rebela? Asta e ceea ce te prinde de minune! Mireasa, mireasa, insa cine a zis ca tre sa stai cu un bat infipt in fund? Nu,nu, just...be you! ;)

Sincer? Pe asta l-as lua de barbat numai pentru cum arata! Bine, cu divortul garantat in 48 de ore ! Sau cine stie... :)) Glumesc, glumesc, insa...sa dam Cezarului ce-i al Cezarului! Frumos, elegant, distins, nonconformis, genul acesta de tunica si culoarea fac totul! Superb!

Intentionat am lasat la final ceea ce mie mi se pare cireasa de pe tort... frumoasa, simpla, feminina, plina de rafinament! Eh...cam bine, nu?
Ah, era sa inchei acest articol fara sa imi spun si ultimul "off"... buchetele de mireasa! Fetelor, chiar tre sa semene cu o jerbera sau o coroana de la morti?
Mie una imi plac florile din crengutele de mar, cires, dar...totusi! Sa fim realisti!

Pana la urma insa, nici rochia, nici lavaliera, nici buchetul nu sunt asa de importante...ci... sufletul!
...time is money....

“Time is free, but it's priceless. You can't own it, but you can use it. You can't keep it, but you can spend it. Once you've lost it you can never get it back.”
“Find something you love to do and you'll never have to work a day in your life.”
“People begin to become successful the minute they decide to be.”
“Many people may listen, but few people actually hear.”
Harvey MacKay
miercuri, 26 august 2009
Pupa-m-as! :))
Abonați-vă la:
Postări (Atom)