Am obosit sa adun franturi de secunde, zambete in fuga si imbratisari contra cronometru....
Cat mi-as dori uneori sa fugim intr-un colt de rai, departe de lumea asta energofaga, sa ne invaluim in linistea unei seri de vara, sa adorm cu capul pe pieptul tau numarandu-ti bataile inimii... Voua nu va e dor de cantecul greierilor, de mirosul de fan proaspat cosit, de dansul noriilor pe cerul de la asfintit?
Mi-e dor de o clipa de liniste....de o dezmierdare tandra....de timp....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu